Opinii Stiinta & Cultura

Alexandru Mironov: Licuricii Costică în prag de iarnă grea

Publicat de Contributori

„… Niciodată toamna nu fu mai frumoasă…”. Aiurea! După ce că ne-am rumegat o vară întreagă gândurile de răzbunare pe perfidul Albion (Brexit ne trebuia, acum când hatamanii lui Putin bat tobele , pregătindu-se să des-civilizeze Europa?), iată că un ne-politician, un miliardar cu alură şi limbaj de derbedeu  e ales de genialul popor american ca împărat peste continentul său şi peste lume, iar în jurul nostru mişună dodoni, orbani, radevi, naţional-socialişti tânjind spre Rusia cu dragoste (ca să-l interpretez de-a-ndoaselea pe Ian Fleming, creatorul celebrului spion James Bond – meserie la mare căutare în zilele noastre, sunt convins că şi în spaţiul carpato-danubiano-pontic foşgăie james bonzi reciclaţi). Uf, m-am răcorit, am isprăvit fraza asta lungă, vă explic titlul şi pot apoi sa plonjez în ceea ce un editorialist trebuie să facă, adică o scurtă analiză a albiei pe care curge activitatea publicaţiei noastre şi a micii familii de colibri încredinţati că pot stinge incendiul necunoasterii cu stropul de apă pe care-l poartă fiecare-n cioc.

Titlul provine de la exerciţiul literar- radiofonic pe care-l face la RadioRomâniaActualităţi în fiecare dimineaţă un prieten al meu şi al revistei, scriitorul Carol Mălinescu, în bijuteria intitulată „150 de cuvinte despre cei ce nu cuvântă”, în care Carol, pe post de La Fontaine, biciuie cu har şi înţelepciune, de fapt, societatea umană. Licuricii sunt botezaţi de Carol „licurici Costică”, pentru picul de lumină pe care-l dau lumii, ceea ce l-a dus cu gândul la  şlagărul de mahala cu „Costică, Costică, / Fă lampa mai mică,/ Costică, Costică / Ca să ne iubim”…, Că atât ne-a mai rămas, fraţi şi surori, 7,4 miliarde câţi suntem astăzi pe Pământ, aflaţi încă la cheremul clasei „ zeilor”, adică a unor indivizi care, la nivel de Mare Cerc al Raţiunilot Cosmice, nu prea pot primi certificat de sănate mintală… Aşadar, să ne vedem de treburile noastre, vă îndemn, să credem, cum eu fierbinte cred, că societatea umană va accepta cândva o dictatură a elitelor, a universităţilor de pe planeta Terra, pentru ca cele mai luminate minţi să fie cele care să deseneze orizonturile spre care se îndreaptă specia Sapiens. Împreună cu Marc, Cătălin, Cristian, Claudiu, Adrian, Oraan, Răzvan, Alex, bântuim ţara şi culegem informaţii din laboratoarele universităţilor şi ale institutelor de cercetare şi – pentru că suntem ferm convinşi că acolo şi numai acolo stă adevărul proceselor şi mecanismelor ce duc paşnic şi constructiv spre viitor, vi le împărtăşim şi domniilor voastre, cititorii (S&T are peste o sută de mii de cititori!) care vă doriţi lumea înţeleaptă în care merităm să trăim. Înainte de a da pagina pentru a vă întâlni cu colegii mei, permiteţi micul meu raport, ca de obicei, pe bumbi:

  • Două zile de dezbateri la Măgurele High Tech Cluster au însemnat în primul rând reluarea minunatei poveşti a superlaserului care va face din Bucureşti una dintre cele mai inteligente capitale ale lumii (toată stima pentru uriaşul savant – manager care este academicianul Nicolae Victor Zamfir, poate primul dintre demnitarii noştri care a înţeles că marile realizări, mai ales cele aducătoare de bucurie, trebuie strigate cu glas tare) şi care poate atrage la muncă minţi de mare valoare, de aici şi de aiurea. Dar a urmat şi completarea, pasul următor spre viitor, pe care remarcabilul universitar Adrian Curaj l-a imaginat cu câţiva ani în urmă şi care acum iese la rampă spre publicul larg: transformarea zonei Bucureşti Sud – Măgurele – Dunăre într-un Laser Valley , de tipul Silicon Valley-ului californian, ca zonă de economie inteligentă, unde companii de anvergură dar si SRL-uri inovatoare să-şi găsească spaţiul de viaţă, muncă, dezvoltare. Domnul Dragoş Şeuleanu, animator al întâlnirii şi domnul Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov au consolidat peisajul, alături de – detaliu important – câteva zeci de oameni de afaceri (printre ei un chinez), posibili investitori în această aventură a României inginereşti.
  • La Iaşi, săptămâna trecută, am avut bucuria să mă întâlnesc cu ceva oarecum asemănător, la altă scară. Profesorul Nicolae Seghedin, prorector al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” şi colegii săi au strâns laolaltă intelectuali ai urbei pentru comemorarea academicianului Dumitru Mangeron (110 ani de la naştere) şi aniversarea  a 25 de ani de la înfiinţarea, de către faimoşii ingineri Vitalii Belousov şi Boris Plăhteanu, a Institului Naţional de Inventică. Institut care, aşa cum sublinia şi rectorul universităţii, profesorul Dan Caşcaval, poate lega înalta performanţă a universitarilor cu munca cercetătorilor din institute (Institutul Petru „Poni”, de pildă), cu mass media ieşeană dar şi cu şcolile, cu marile licee de unde viitorii studenţi trebuie atraşi spre facultăţile tehnice şi ştiinţifice.
  • În aceeaşi ordine de idei, academicianul Ion Dumitrache i-a strâns pe membrii CREDING (Coaliţia Română pentru Educaţie în Inginerie) la Universiatea Politehnica Bucureşti, într-o sală aflată nu departe de hangarul în care inginerul Aurel Vlaicu a construit faimoasele sale aeroplane. După raportul fostului rector al Universităţii Politehnica (chiar nu-i ptem găsi Politehnicii bucreştene un nume, Anghel Saligni, de pildă sau Dorin Pavel, sau Elie Carafoli, sau Henri Coandă… – apropo, se pare că splendida casă pe care Henri Coandă a lăsat-o moştenire statului pentru a fi Casa Gândirii Româneşti, a fost preluată în sfârşit, în totalitate, de către Academia Română, urmare mai ales a eforturilor academicianului Victor Voicu) s-a stabilit ca următoarea întâlnire a super-inginerilor români să aibă loc în mai 2017 la Iaşi. Prilej cu care, gândesc eu pozitiv, excelentul manager care se dovedeşte a fi profesorul Nicolae Seghedin ne va anunţa funcţionarea „hub”-ului care să lege universităţile ieşene cu cele din Suceava, Chişinău, Cernăuţi, cu liceele mari ale zonei, cu institutele de cercetare şi – amănunt deloc de neglijat – cu mass media locală (căci TVR Iaşi, cu un profesionist de talia inginerului Vasile Arhire, Radio Iaşi, revistele şi ziarele locale pot servi strădania elitelor universare.
  • Whisfull thinking, dorinţi deşarte? Ei bine, când scriu aceste rânduri mă aflu doar la o zi de o întâlnire pe care am avut-o la Constanţa, la Universitatea „Ovidius”, unde profesorul Eden Mamut a pus la treabă „hub”-ul local, încheind o zi de muncă intelectuală de mare randament, începută cu un concurs de proiecte pe teme de Energetică ale studenţilor şi elevilor constănţeni. Înşir proiectele premiate şi dau lista premianţilor, experienţa jurnalistică şi pedagogică îmi spune că părinţii şi bunicii sunt foarte sensibili la asemenea evidenţieri: la elevi a câştigat o echipă de la Liceul Tehnic de Electrotehnică şi Telecomunicaţii (Andrei Argint şi Florentin Sesna, cu lucrarea „Cristale piezoelectrice”); la studenţi, în ordinea premiilor: Cristian Ionuţ Mocanu („Ultracapacitor pentru stocarea energiei electrice”), Alin Ciursa („Ventilaţie cu recuperator de căldură cu tuburi termice”) şi Mădălina Verdaş („Utilizarea celulei de combustie microbiană pentru epurarea apei”) – toţi alumni ai universităţii constănţene. După concurs a urmat un brain storming al celor prezenţi, profesorul Mamut din partea Universităţii „Ovidius”, inginera Adriana Mircea de la filiala din România a companiei General Electric, inventatorul Iulian Horneţ (constructor de centrale termice ultraperformante, pe bază de peleţi de biomasă), I. Voinea, un inginer româno-astralian (care după 20 de ani la Antipozi a hotărât să se întoarcă acasă, inginerul ………….., reprezentant al firmei Morison (care a ridicat eolienele de la Cogealac), un inginer proiectant (……………) de la firma kazaho – română RomInServ şi un cercetător de la Universitatea Politehnica Bucureşi, inginerul Bogdan Ştefan Vasile( care ne-a surprins plăcut cu un raport şi cu imagini privind dotarea, experimentele şi analizele de înaltă precizie pe care le face universitatea sa) şi, remarcabil, inventatorul Nicolae Dimaca, autor al unor teorii despre originea Universului şi ofertant de sprijin atât pentru „hub” cât şi pentru clubul de ştiinţă local, la care, sperăm noi, cei de la S&T, ca elevii excepţionali ai faimosului profesor Ion Băraru de la Colegiul „Mircea cel Bătrân” vor fi, ca să zic aşa, printre cei ce vor conduce balul.

Iniţiativele profesorilor şi cercetătorilor I. Dumitrache, N. Zamfir, A. Curaj, N. Seghedin, E. Mamut, D. Şeuleanu sunt cele mai sigure semne că societatea se mişcă. Ca şi, la alt nivel, urmare a iniţiativei prietenului nostru regizorul Alice Barb, care a înfiinţat la „Casa Artelor” din Sectorul 3 al Capitalei cursurile de ştiinţă şi tehnică pentru elevi de clasele IV, V şi VI dar şi pentru savanţi mai mititei din clasele I şi a II-a, unde „profesorii” sunt chiar colegii mei, pe care îi trec toate sudorile în după amiezele de luni şi marţi, în cadrul Programului „Pepiniera de talente”. Splendidă iniţiativă, care se adaugă multor fapte de arme petrecute la „Casa Artelor”.

Licuricii, după cum vedeţi, luminează, încă luminează.

Alexandru Mironov

P.S. Poate că o soluţie pentru a stabiliza societatea ar fi un viitor guvern de profesionişti de mare calibru. Îmi permit să sugerez ca în cel mai important post din Guvernul următorilor ani, cel al Ministerului de Externe (vezi jelania de la începutul articolului) să fie, indiferent de partid, unul dintre marii noştrii specialişti: Teodor Meleşcanu, Mircea Geoană, Sergiu Celac. La invizibilul Minister al Tineretului o văd pe campioana olimpică dr. Laura Badea Cârlescu. Poate că dascălii îşi aleg ei un ministru al Educaţiei, al şcolilor. Iar lumea ştiinţei şi universitarii un Ministru al învăţământului Superior şi Cercetării Ştiinţifice. Ministerul Transporturilor l-aş scoate integral la licitaţie internaţională; să-l ia cine s-o pricepe…

Whisfull thinking…

Revista Ştiinţă & Tehnică este cea mai veche şi mai prestigioasă publicaţie românească de popularizare a ştiinţelor din România.

Rubrica “ Opinii” se dorește a fi o agora a dezbaterilor de idei, singurele condiții fiind argumentele pertinente și decența limbajului. Așteptam informații și opinii de la cititorii noștril pe adresa de e-mail  redactie@infopinia.ro.

Lasa un comentariu