Ce este ROBOR?
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este un termen pe care multi romani l-au auzit, dar nu toata lumea intelege pe deplin ce reprezinta. Este un indicator de referinta folosit pentru dobanzile la creditele in lei, influentand direct ratele lunare ale multor imprumuti in Romania. Acesta exprima rata medie a dobanzii la care bancile romanesti sunt dispuse sa isi imprumute bani intre ele pe piata interbancara pentru diferite perioade de timp – una, trei, sase, noua sau douasprezece luni. ROBOR este calculat zilnic de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) si este publicat pe site-ul oficial al institutiei.
Importanta ROBOR in economie
ROBOR joaca un rol crucial in economia Romaniei, influentand atat dobanzile la credite, cat si alte produse financiare. Ratele ROBOR sunt folosite ca baza pentru stabilirea dobanzilor la creditele cu dobanda variabila, in special cele ipotecare. In consecinta, schimbarile in valorile ROBOR pot afecta semnificativ costurile imprumuturilor pentru consumatori.
Banca Nationala a Romaniei utilizeaza ratele ROBOR ca instrument de politica monetara pentru a influenta conditiile economice. Prin urmare, modificarea acestor rate poate avea efecte asupra inflatiei, cresterii economice si stabilitatii financiare. Este esential pentru persoanele care au credite legate de ROBOR sa urmareasca evolutia acestuia si sa inteleaga cum poate influenta costul creditelor lor. Dat fiind ca piata interbancara este influentata de diversi factori economici si monetari, ROBOR poate fluctua considerabil.
Factorii care influenteaza ROBOR
Diversi factori economici si financiari influenteaza nivelul ROBOR. Unele dintre cele mai importante sunt:
- Politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei (BNR): Modificarile ratelor dobanzilor de politica monetara pot influenta direct ROBOR, deoarece bancile isi ajusteaza dobanzile in functie de deciziile BNR.
- Conditiile economice interne si externe: Cresterea sau incetinirea economica, inflatia si evenimentele economice internationale pot afecta cererea si oferta de lichiditate pe piata interbancara, influentand astfel ROBOR.
- Lichiditatea din sistemul bancar: Daca bancile au mai multa lichiditate, acestea sunt mai dispuse sa se imprumute intre ele la dobanzi mai mici. Invers, lipsa de lichiditate poate duce la cresteri ale ROBOR.
- Risc perceput de banci: In perioade de incertitudine economica, bancile pot percepe un risc mai mare in a se imprumuta reciproc, ceea ce poate duce la cresteri ale ROBOR.
- Volatilitatea pietelor financiare: Evenimentele care provoaca volatilitate pe pietele financiare pot influenta, de asemenea, nivelurile ROBOR pe termen scurt.
Evolutia istorica a ROBOR
ROBOR a suferit numeroase fluctuatii de-a lungul timpului, reflectand evolutia economiei romanesti si conditiile pietelor internationale. De exemplu, in perioada de dinaintea crizei financiare globale din 2008, ROBOR a atins niveluri foarte inalte, ajungand la peste 15% pentru termenul de trei luni. Dupa criza, ratele ROBOR au scazut considerabil pe masura ce BNR a redus ratele de politica monetara pentru a stimula economia.
In ultimii ani, ROBOR a fluctuat in jurul valorilor de 1.5%-3% in functie de conditiile economice si de politica monetara. De exemplu, in 2019, ROBOR la trei luni a avut o valoare medie de aproximativ 3.34%, conform datelor BNR. Cu toate acestea, in 2020, din cauza pandemiei COVID-19 si a masurilor de relaxare monetara ale BNR, ROBOR a inregistrat o scadere semnificativa, ajungand la o valoare medie de 2.03%.
ROBOR si creditele ipotecare
Unul dintre cele mai evidente efecte ale ROBOR asupra consumatorilor este impactul asupra creditelor ipotecare cu dobanda variabila. In Romania, multe credite ipotecare sunt legate de ROBOR la trei sau sase luni, ceea ce inseamna ca ratele lunare se ajusteaza periodic in functie de evolutia acestuia. Aceasta inseamna ca atunci cand ROBOR creste, ratele la credite cresc, iar atunci cand scade, ratele se reduc.
De exemplu, pentru un credit ipotecar de 300,000 lei pe o perioada de 30 de ani, o crestere de 1% a ROBOR poate duce la o crestere a ratei lunare cu aproximativ 150-200 de lei. Acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra bugetului familiei, mai ales in perioade de crestere economica lenta sau de incertitudine financiara.
Expertii financiari, precum Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR, recomanda ca persoanele cu credite ipotecare legate de ROBOR sa fie vigilente si sa fie pregatite sa faca ajustari financiare in cazul in care ratele cresc. Acest lucru poate include economisirea mai multor fonduri de urgenta sau negocierea unor conditii mai avantajoase cu bancile.
Alternativa IRCC
Incepand cu luna mai 2019, o noua referinta a fost introdusa in Romania pentru calcularea ratelor variabile ale dobanzilor la creditele noi in lei – Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC). Acesta a fost introdus ca alternativa la ROBOR, in efortul de a face ratele dobanzilor mai predictibile si mai putin volatile.
IRCC este calculat trimestrial, pe baza tranzactiilor efective de pe piata interbancara, si este considerat a fi mai reprezentativ pentru conditiile reale de piata. In comparatie cu ROBOR, IRCC a avut valori mai scazute in general, ceea ce a adus un beneficiu celor care au accesat credite in perioada recenta.
Cu toate acestea, IRCC nu este aplicat retroactiv, ceea ce inseamna ca creditele contractate inainte de introducerea sa raman legate de ROBOR. Astfel, multi debitori inca depind de evolutia ROBOR pentru costurile lor de imprumut.
Predictia evolutiei ROBOR
Predictia evolutiei ROBOR este o provocare, in special in contextul economic actual, caracterizat de incertitudini si fluctuatii pe pietele internationale. Specialistii din domeniul financiar si bancar folosesc diverse modele econometrice si analize de piata pentru a incerca sa anticipeze schimbarile in ROBOR. Totusi, acesti indicatori sunt supusi la diverse influente externe si neprevazute.
Conform unui sondaj realizat in 2023 de catre Asociatia Analistilor Financiari din Romania, majoritatea expertilor preconizeaza o stabilizare a ROBOR in jurul valorii de 2.5%-3.5% pe termen scurt si mediu, in functie de politicile monetare ale BNR si de conditiile economice globale.
Bogdan Capraru, profesor de economie la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, subliniaza ca, pentru o estimare mai precisa a evolutiei ROBOR, este esential sa se urmareasca atat deciziile de politica monetara ale BNR, cat si evolutiile macroeconomice globale, incluzand inflatia si cresterea economica.
In concluzie, ROBOR ramane un element central al pietei financiare romanesti, avand un impact semnificativ asupra costurilor creditelor. Intelegerea modului in care functioneaza si a factorilor care il influenteaza poate ajuta consumatorii sa ia decizii financiare mai informate si sa gestioneze mai bine eventualele riscuri asociate fluctuatiilor acestuia.
