Ce este intermittent fasting?
Intermittent fasting, sau postul intermitent, este o practica alimentara care alterneaza perioadele de mancat cu perioadele de post. Aceasta metoda nu specifica ce alimente ar trebui sa mananci, ci mai degraba cand ar trebui sa mananci. Conceptul de intermittent fasting a castigat popularitate in ultimii ani datorita beneficiilor sale potentiale pentru sanatate, inclusiv pierderea in greutate, imbunatatirea metabolismului si prelungirea duratei de viata.
Postul intermitent nu este o dieta in sensul traditional, ci mai degraba un pattern alimentar. Metodele comune includ metoda 16/8, in care se posteste timp de 16 ore si se mananca in interval de 8 ore, si metoda 5:2, care implica cinci zile de mancat normal si doua zile cu calorii limitate la 500-600 pe zi. Dr. Jason Fung, un specialist in nefrologie si un promotor al postului intermitent, sugereaza ca acesta poate ajuta la reglarea insulinei si la reducerea riscului de boli cronice.
Beneficiile pentru sanatate ale postului intermitent
Studiile au aratat ca intermittent fasting poate aduce numeroase beneficii pentru sanatate. Un beneficiu major este pierderea in greutate. Intr-un studiu publicat in The American Journal of Clinical Nutrition, participantii care au urmat un regim de fasting intermitent au pierdut in medie 3-8% din greutatea corporala intr-o perioada de 3-24 de saptamani. Aceasta metoda ajuta la reducerea nivelului caloric fara a necesita restrictii alimentare stricte.
In plus, intermittent fasting poate imbunatati sanatatea metabolica. Un studiu din 2015 publicat in Cell Metabolism a descoperit ca aceasta practica poate imbunatati sensibilitatea la insulina, reduce nivelul zaharului din sange si scade riscul de boli metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2.
Pe langa pierderea in greutate si imbunatatirea metabolismului, postul intermitent poate contribui la imbunatatirea sanatatii cardiovasculare. Cercetarile publicate in British Journal of Nutrition sugereaza ca acesta poate reduce nivelul colesterolului LDL, al trigliceridelor si al tensiunii arteriale, factori de risc majori pentru bolile de inima.
Impactul postului intermitent asupra longevitatii
Pentru multi, unul dintre cele mai atractive beneficii ale postului intermitent este potentialul sau de a prelungi durata de viata. Studiile pe animale au aratat ca postirea intermitenta poate creste semnificativ durata de viata. De exemplu, un studiu efectuat pe soareci a aratat ca cei care au urmat un regim de fasting intermitent au trait cu 36-83% mai mult decat cei care au avut acces constant la mancare.
Desi nu exista inca suficiente dovezi concrete pentru a confirma aceleasi efecte asupra oamenilor, cercetatorii sunt optimisti. Dr. Valter Longo, un expert in biogerontologie, sugereaza ca intermittent fasting poate reduce semnele imbatranirii si poate incetini procesele celulare care duc la declinul fizic si mental asociat cu varsta.
Cum sa incepi un regim de intermittent fasting
Daca te gandesti sa incerci intermittent fasting, este important sa alegi un model care sa se potriveasca stilului tau de viata. Iata cateva sfaturi pentru a incepe:
- Alege un pattern: Decide daca vrei sa incerci metoda 16/8, 5:2 sau alta varianta de fasting care ti se potriveste.
- Planifica-ti mesele: Asigura-te ca mesele tale sunt nutritive si echilibrate in perioada in care mananci.
- Hidrateaza-te: Bea suficiente lichide, cum ar fi apa, ceai sau cafea fara zahar, in perioada de post.
- Asculta-ti corpul: Fii atent la cum te simti si ajusteaza-ti regimul in functie de nevoile tale.
- Consulta un specialist: Inainte de a incepe, discuta cu un medic sau un nutritionist pentru a te asigura ca este o optiune sigura pentru tine.
Intermittent fasting si pierderea in greutate
Unul dintre motivele principale pentru care oamenii aleg intermittent fasting este pierderea in greutate. Procesul este simplu: reducerea ferestrei de timp in care mananci poate duce la o scadere a consumului total de calorii. De asemenea, postirea pentru perioade mai lungi creste nivelurile hormonale care faciliteaza pierderea de grasime.
In perioada de post, nivelurile de insulina scad semnificativ, ceea ce favorizeaza arderea grasimilor. In acelasi timp, nivelurile de hormon de crestere uman (HGH) pot creste de pana la cinci ori, ceea ce poate stimula pierderea grasimii si crearea de masa musculara slaba. Un studiu publicat in jurnalul Obesity a constatat ca postul intermitent este mai eficient in pastrarea masei musculare comparativ cu dietele traditionale cu restrictie calorica.
Consideratii si potentiale riscuri
Ca orice schimbare importanta in dieta, intermittent fasting nu este lipsit de riscuri. Unele persoane pot experimenta efecte secundare temporare, cum ar fi dureri de cap, ameteli sau iritabilitate, in special in primele zile de adaptare la post.
Persoanele cu anumite conditii medicale ar trebui sa fie precaute. De exemplu, diabeticii, in special cei care iau medicamente pentru a scadea nivelul zaharului din sange, ar trebui sa consulte un medic inainte de a incepe un regim de intermittent fasting. Femeile insarcinate sau care alapteaza, precum si persoanele cu un istoric de tulburari de alimentatie, ar trebui, de asemenea, sa evite aceasta practica fara supravegherea medicala adecvata.
In concluzie, desi intermittent fasting poate oferi numeroase beneficii pentru sanatate, este esential sa fie abordat cu precautie si sub supraveghere medicala, acolo unde este necesar. Alegerea unui regim care se potriveste stilului de viata si monitorizarea atenta a modului in care corpul raspunde sunt esentiale pentru succesul pe termen lung.
