Justitie Prima pagina

Un CUNOSCUT AVOCAT dă de pământ cu MODUL DE OPERARE al procurorilor DNA

Publicat de Andrei P

Un cunoscut avocat analizează la sânge realităţile juridice din România. Aceasta vorbeşte pe larg despre prezumţia de nevinovăţie şi explică care sunt paşii de urmat pentru a consolida acest lucru.

Elena Radu a analizat modul cum sunt percepuţi cei care sunt puşi sub acuzare de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

“Dubla măsura în analiza unei bănuieli privind săvârșirea unei infracţiuni. Încălcarea principiului de nevinovăție vs. declararea ca ”nevinovat” a unei persoane înainte de a se face vreo cercetare Cercetarea penală a săvârșirii unei posibile infracțiuni trebuie făcută cu obiectivitate și imparțialitate de către organele judiciare, începând cu organele de cercetare penală. În ultimii ani, există situații din ce în ce mai dese în care modalitatea de prezentare și mediatizare a cercetării privind săvârșirea unei posibile fapte penale se face în mod ”anormal”, apărând două anomalii care se situează la poluri opuse și reprezentând abateri grave de la normalitate.

O primă deviere de la normalitate, o reprezintă genul de dosare penale în care se cercetează săvârșirea unei infracțiuni în care încă de la început făptuitorul este prezentat de către organele de cercetare penală ca fiind vinovat, emițându-se comunicate de presă de către parchetele specializate în care se prezintă fapta ca reprezentând o infracțiune certă, înainte de a se face o cercetare penală și a se analiza dacă există sau nu probe care să dovedească existența presupusei infracțiuni. Asemenea situații apar atunci când o persoană care are numai calitatea de suspect (existând numai o bănuială că a săvârșit o infracțiune) este prezentată societății printr-o mediatizare excesivă ca fiind un infractor cert. Persoana respectivă este prezentată întregii societăți, chiar de către înalți demnitari ai statului ca fiind ”penal”, ”infractor”, înainte de a se face vreo cercetare efectivă cu privire la faptă. Numai după ce o persoană a dobândit calitatea de inculpat se presupune, conform legii, că există probe, în opinia organelor de cercetare penală, care dovedesc că persoana respectivă a săvârșit o faptă penală. Însă, nici măcar atunci nu poate fi prezentat societății ca ”infractor”, ”penal”, ci numai după ce în mod definitiv instanțele de judecată pronunță o hotărâre de condamnare. Înainte de a i se da posibilitatea unei persoane de a-și formula apărările în fața instanței, în două grade de jurisdicție (în fața a două instanțe) nimeni nu poate fi nimeni catalogat și mediatizat ca ”infractor”, ”penal”. A doua deviere de la normalitate, o reprezintă situațiile de genul celei care este de notorietate în prezent, respectiv, situațiile în care organele de cercetare penală, dau comunicate de presă prin care înainte de efectuarea vreunei cercetări stabilesc că nu există nicio faptă penală, invocând diverse motive, printre care că cel care a făcut diverse afirmații ar face obiectul unei cercetări. Altfel spus, în cazul în care o persoană efectuează un denunț în fața organului de cercetare penală împotriva unui cetățean, acel denunț s-a considerat suficient în multe situații pentru ca organul de cercetare penală să comunice public că persoana denunțată este un ”infractor”, este reținut și arestat preventiv. Însă, în cazul în care se face un denunț public, organul de cercetare penală, fără să facă vreo investigație, declară că denunțul este mincinos. Niciuna dintre cele două situații nu este normală și încalcă legea. Normalitatea ar fi ca atunci când se cercetează o faptă penală, indiferent de modalitatea de sesizare a organului de cercetare penală, reacția acestuia normală ar trebui să fie: ”SUNTEM ÎN FAZA CERCETĂRII PENALE ȘI FACEM INVESTIGAȚII. NU PUTEM EXPRIMA NICIO OPINIE ÎN ACEST MOMENT. DUPĂ CE VOM TERMINA CERCETAREA PENALĂ, OPINIA FINALĂ SE VA REGĂSI IN ACTUL DE PROCEDURĂ FINALĂ PE CARE ÎL VOM ÎNTOCMI, FIE EL DE SCOATERE DE SUB URMĂRIRE PENALĂ SAU DE TRIMITERE ÎN JUDECATĂ. ÎN CAZUL ÎN CARE PERSOANA VA FI TRIMISĂ ÎN JUDECATĂ, INSTANȚA URMEAZĂ SĂ ANALIZEZE ȘI SĂ DECIDĂ DACĂ S-A SĂVÂRȘIT SAU NU O INFRACȚIUNE.” Până în momentul în care organele de cercetare penală nu vom reacționa în această modalitate, sistemul de justiție este pus în pericol, iar încrederea cetățenilor în justiție va fi una extrem de redusă. Aceasta deoarece percepția cetățenilor va fi că cercetările penale care se mediatizează reprezintă numai niște răfuieli personale între diverse tabere. Or, cercetarea penală și rolul parchetelor nu este acela de a regla diverse conturi între diverse tabere, ci acela de a cerceta și a trimite în judecată pentru a fi trasă la răspundere penală o persoană care a încălcat atât de grav regulile stabilite de societate prin lege, astfel încât să i se aplice pedeapsa cea mai gravă, închisoarea”, a scris Elena Radu.

CITEŞTE ŞI:

Şerban Nicolae, ATAC INCENDIAR după SCANDALUL din DNA: “Ticăloşie greu de imaginat”

Lasa un comentariu