Opinii Prima pagina

Varujan Vosganian, ATAC DUR la Traian Băsescu: „Vrea să taie din nou salariile şi pensiile”

Publicat de Anca D
La ultima ședință în plen a Parlamentului din acest an s-a votat Bugetul pentru 2018. Configurația voturilor a fost următoarea: 255 de voturi „pentru” şi 95 de voturi „împotrivă” ale PNL, PMP și USR.

Traian Băsescu (PMP), Florin Cîțu (PNL) și Claudiu Năsui (USR) au cerut, de la tribuna Parlamentului, redimensionarea deficitului bugetar de la 3%, cât prevedea Tratatul de la Maastricht, la sub 1%, cât prevede Tratatul Fiscal al UE (în vigoare din 2013). Deputatul ALDE, Varujan Vosganian, în discursul său, a adus un punct de vedere complet diferit și a argumentat că „dacă ar fi fost acceptată de Parlament, prevederea ar fi dus la amputarea cheltuielilor bugetare cu cca 20 miliarde de lei.
Celălalt punct de vedere, susținut de deputatul Varujan Vosganian a fost că România are o datorie publică la jumătatea celei europene:
„Cei 3 care și-au explicat votul împotriva sunt aceeiași care la deschiderea dezbaterii cereau respectarea tratatului fiscal, ba chiar amenințau cu trecerea României într-o categorie inferioară din punct de vedere al percepției din cauza încălcării tratatului și amenințau cu dezechilibre macroeconomice ce vor decurge de aici. Să dăm un pix celor 3 și să-i rugăm să aplice tratatul fiscal, adică să taie cheltuieli cu 20 de miliarde de lei” a declarat deputatul Varujan Vosganian
Varujan Vosganian a continuat: „O reducere a cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei, în condițiile în care administrația ar trebui, totuși, să funcționeze, și s-ar menține nivelul alocat investițiilor, ar însemna reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor (nicio noutate pentru Traian Băsescu) sau o reducere cu o treime a pensiilor. Acesta ar fi prețul pe care românii ar trebui să-l plătească pentru ca partidele din opoziție să raporteze că România e o țară cuminte, care nu dă niciun motiv de neliniște”.
„Noi respectăm UE, nu e pentru prima oară când o țară, de pildă Franța, Marea Britanie, s-au apropiat sau au depășit nivelul pe care tratatele le stabileau. Aceste țări s-au dezvoltat utilizând datoria publică. Media datoriei publice e în UE de 84% din PIB, România are 38% din PIB, mai puțin din jumate din media UE. Datoria publică a trecut de la 13% cât am lăsat-o în 2008 la aproape 40%, s-a triplat în 2-3 ani, nu era nevoie să împrumutăm atât de mult. Datoria publică s-a stabilizat. Cine spune că un deficit între 2,5 și 3% duce la creșterea datoriei nu are în vedere seria de date din ultimii ani”, a afirmat Varujan Vosganian.
Din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană, 350 de milioane de lei au fost transferați în fondului de rezervă al Guvernului.
Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia. Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial și tot 3 milioane de lei au fost alocați suplimentar Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. O altă instituție al cărui buget a fost suplimentat este Curtea Constituţională.
Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
În acelaşi timp, în buget s-au alocat 4,5 miliarde lei pentru programele de ajutor de stat care vor demara anul viitor.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi in veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuţiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit cu 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au fost estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.
Totodată, cheltuielile de personal au fost estimate la 81,2 miliarde lei, o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu asistenţa socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB), potrivit proiectului. Cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.

Lasa un comentariu